Fisuri si crapaturi in structura caselor – verificarea cladirilor inainte de cumparare

Este esential ca atunci cand va cumparati casa mult visata sa aveti grija ca aceasta sa fie in stare cat se poate de buna din punct de vedere al structurii.  O structura corespunzator realizata conduce la o durata de viata net superioara a imobilului, precum si la un comportament corespunzator al acesteia in caz de seism major.

Ei bine, in primul rand trebuie sa facem diferenta intre fisuri si crapaturi. In general, fisurile au deschideri de pana in 4-5 mm si sunt caracterizate prin 2 dimensiuni, respectiv lungime si  deschidere. Crapaturile sunt de obicei cu deschideri > 5 mm si au in plus fata de fisuri elementul de adancime. 

In acest articol ma voi referi doar la fisurile si crapaturile care apar in cazul caselor cu structura in cadre de beton armat, precum si cele mixte.

Fisurile apar in general la constructiile noi si sunt cunoscute drept fenomen de “asezare” a unei constructii. Acest femonen poate dura si cativa ani, in functie de mai multi parametri, cel mai important fiind tipul de sol.

In general, in functie de zonele unde apar, fisurile au, de cele mai multe ori, cauze cunoscute. Fisurile se regasesc, in general, la nivelul finisajelor sau a structurii.

Trebuie sa intelegem ca fisurarea elementelor de beton armat este un fenomen inevitabil si se datoreaza incapacitatii betonului de a prelua eforturile unitare de intindere.

Fisurile datorate contractiei diferentiate de la nivelul materialelor care alcatuiesc peretii. Acest tip de fisuri apare datorita punerii defectuoase in opera a zidariei, in special prin prepararea  defectuoasa, la fata locului, a mortarului  de zidarie. Acest fenomen apare in general iarna, cand exista temperaturi joase in mediul ambient sau vara, cand exista temperaturi ridicate si soarele actioneaza direct asupra ansamblului de zidarie.

Fisuri care apar datorita nerespectarii ajungerii la maturitate a straturilor de finisare succesive. Fiecare etapa de constructie trebuie sa ajunga la maturitate. Unele materiale elimina apa treptat si nu se pot pune in opera decat dupa un anumit timp.  In goana dupa profit, unii dezvoltatori “bine intentionati” astazi tencuiesc, peste o saptamana aplica prima mana de glat, peste alte cateva zile a doua mana de glet de finisaj  si tot asa. Acest tip de fisuri nu afecteaza substantial structura de rezistenta, dar trebuie astupate corespunzator pentru a nu favoriza patrunderea umiditatii in interiorul peretilor.

Fisuri datorate puntilor termice pronuntate. Apar de obicei la jonctiunea dintre pereti si de datoraza in general montajului deficitar al izolatiei la nivelul anvelopei cladirii.

Fisuri si crapaturi la nivelului golului de tamplarie exterioara. Acestea sunt cele mai vizibile, in general pot reprezenta o executie deficiatra a zidariei in zona de gol de tamplarie, dar poate fi si un semn de ingrijorare datorat altor factori asupra cladirii.

Fisuri datorate tasarilor difernetiate de la nivelul fundatiei, datorate miscarilor de sol. Acestea sunt unele din cele mai periculoase fisuri. In cazul acesta trebuie convocat de urgenta un inginer de specialitate sau un expert tehnic.  Daca terenul pe care este construita casa este instabil sau datorita unor factori externi devine instabil, atunci fundatiile pot crapa, se pot deplasa, poate aparea fenomenul de “stres si/sau tensine” la nivelul peretilor etc.

Un element “silentios” care favorizeaza aparitia tasarilor diferentiate este neindepartarea corespunzatoare a apelor pluviale de langa cladiri.

Fisuri mai pot aparea ca efect al seismelor trecute. Acest efect al unui seism asupra unei constructii poate aparea in toate elmentele structurale: pereti (cazul cel mai fecvent), grinzi, diafragme, stalpi. Acestea se recunosc mai usor si se intalnesc in general pe cladirile vechi, formand in general un unghi de 45° pe element.

Sperand ca cele de mai sus v-au fost de folos in realizarea unui filtru de selectie a caselor, in procesul de cautare a casei perfecte pentru dumneavoastra, nu uitati ca un serviciu de inspectie tehnica imobiliara va poate aduce beneficii substantiale in momentul achizitiei unui imobil, precum si faptul ca va poate scapa de o alegere prost facuta in acest sens.

www.consultanttehnic.ro

VERIFICA ORICE IMOBIL INATE DE A-L CUMPARA CU SPECIALISTI ATESTATI IN STRUCTURI SI INSTALATII.

Inspectie Tehnica Imobiliara – 0721.889.888

Care este durata de viata a unei constructii, dar durabilitatea acesteia? Cum imi influenteaza acesti parametri imobilul pe care il voi cumpara?

     Din start trebuie mentionat ca in acest articol voi face referire la structurile clasice din beton armat, acestea fiind la ora actuala cele mai des intalnite.

Cand se face referire la durata de viata a unei constructii  se face referire la durata de viata proiectata  conform  Codului de proiectare SR EN 1990:2004/NA:2006 – Bazele proiectarii constructiilor, Anexa Nationala.

      Durata de viata proiectata reprezinta durata de timp pentru care structura unei constructii sau o parte din aceasta trebuie utilizata făra reparaţii majore, în condiţii normale de intretinere si mentenanta.

Aceasta notiune de  durata de viata proiectata se bazeaza pe anumite ipoteze si anume:

  • proiectarea structurii de rezistenta si alegerea sistemului structural sunt realizate cu personal calificat in domeniu;
  • execuţia imobilului se realizeaza de catre personal cu experienta şi cunostintele necesare;
  • materialele de constructie respecta specificatiile de material, conform legislatiei în vigoare;
  • structura constructiei se va utiliza in concordanta cu ipotezele de proiectare;
  • structura imobilului este întretinuta adecvat pe timpul exploatarii.

Durata de viata proiectata pentru o cladire obisnuinuita – casa de locuit, apartament la bloc este cuprinsa intre 50 si 100 de ani (pentru structuri pentru cladiri si alte constructii curente).

      Durabilitatea structurii construcţiei se definite ca fiind intervalul de timp in care imobilul isi va pastra  caracteristicile functionării normale.

Durabilitatea se poate defini şi prin durata de serviciu a constructiilor.

Conform International Union of Laboratories and Experts in Construction Materials, Systems and Structures, în majoritatea tarilor dezvoltate, intretinerea si repararea constructiilor existente consuma peste 40% din totalul resurselor industriale de constructii, iar sub 60 % sunt utilizate pentru ridicarea imobilelor noi.

Durata de serviciu  a elemetelor din beton armat este pusă în evidenţă de influenţa cauzelor externe asupra durabilităţii elementului studiat.

Durabilitatea structurii constructiilor formate din elemente din beton armat trebuie evaluate din urmatoarele puncte de vedere:

– întreaga structura;

– macrostructura materialului;

– microstructura materialului;

– interfaţa armatură – beton.

Principalele cauze ale problemelor de durabilitate a structurilor de beton, conform International Union of Laboratories and Experts in Construction Materials, Systems and Structures, sunt urmatoarele:  

 

Dupa cum se poate observa in reprezentarea grafica de mai sus, principalele problemele de durabilitate a constructiilor de beton sunt deficientele de proiectare si executie, care au o pondere covarsitoare in durabilitatea unei constructii, cat si comportarea acesteia in caz de seism.

 

In ceea ce priveste deficientele tipice întalnite în structurile de beton, cea mai importanta este coroziunea armaturilor, nu deteriorarea betonului. Acoperirea cu beton a armaturilor trebuie să asigure protectia otelului, aceasta fiind o bariera fizica si chimica impotriva agenţilor agresivi.

Viteza de deteriorare a stucturilor de beton depinde de conditiile de expunere si de agresivitatea acestora, precum si de rezistenta betonului la deteriorare.

Cei mai imoportanti factori care afectează durabilitatea betonului sunt:

  • degradarea interna a materialului: reactia alcaliilor din ciment cu agregatele – o situatie destul de rara – care de obicei apare in productia betonului;

  • patrunderea fluidelor sau ionilor din mediul înconjurator, care ataca betonul sau armatura (penetrarea clorului, carbonatarea, atacul sulfatilor) – reprezinta  principala sursa a durabilitatii structurilor de beton;

  • uzura directa – rata de uzura este functie de caracteristicile pietrei de ciment şi a agregatelor grosiere si se poate determina prin teste bine stabilite;

  • distrugerile mecanice datorate deformaţiilor excesive: din acţiunea temperaturii, fisurarea din incovoiere, umezire si uscare, actiunea înghetului.

Este bine de stiut ca:

  • degradarea armaturilor pe o adâncime de 0,15 mm produce fisurarea unui strat de acoperire de 15 mm.

  • daca deschiderea fisurilor depăşeşte 0,1 mm, procesul de coroziune se produce în timp de 2-3 ani.

In concluzie, este foarte importanta evaluarea starii structurii imobilului inainte de a o cumpara. Asa cum ati constatat din acest articol, un imobil cu perioada de viata proiectata de   50100 de ani poate avea o durata de serviciu la jumatate, din considerentele expuse mai sus. Durabilitatea structurii unui imobil este extrem de greu de preconizat, de multe ori imposibil,  dar este foartre important sa aveti o imagine cat mai clara a starii imobilului, cat si a investitiilor care trebuie efectuate pentru remedierea deficientelor constatate si a exploatarii imobilului in conditii de siguranta.